Page:Thresor de la langue francoyse, 1606, 1, Masset, Aegidius, Nomenclator.djvu/134

La bibliothèque libre.
Cette page n’a pas encore été corrigée
DE MEDICAMENTIS. CAP. XXXVIII. 71

μάλαγμα AL. Weich pflaster B. Een plæster die vermorwet, treckplaster GAL. Emplastre remollitif ITAL. Empiastra da mollificare le durezze H. Emplastro para amollentar llagas duras

Medicamentum Cic. remedium Eidem medicamen Plinio. Quicquid medendi gratia propinatur, sumitur, aut admouetur, ἴηαμα, ἰητήριον, λυτήριον, φάρμαχον, ἀλέκιον Nicandro. AL. Artzney B. Medicijne GAL. Medicine ITAL. Medicina, remedio H. Melezina

Med. abortiuum Marcello quod foetum interimit & eiicit, abortu procurato, quod nesarium est & illicitum. φθόριον qunquam ista Budæus confundat.

Med. anasto moticum, osculans Aureliano vocatur, acre & mordax, quod venarum ateriarumque ora reserat. ἀναστομωτιχόν. AL. Ero'ffenende Artzney B. Bijtende enn ontsluytende medicijne GAL. Remede picquant & ouurant ITAL. Rimedio mordace per aprir le vene H. Remedio que morde y abre las venas

Med. anodynum Celso, quod dolorem sopit, ac lenit. ἀνώδυνον, παρηγοριχόν, λυσίπονον, πραυ+ντιχόν, πόνου παυστήριον, παυσίπονον. AL. Artzney die den Schmertzen milteret B. De pijn versachrende medicijne GAL. Medicament appaisant les douleurs ITAL. Medicina ch' addolcisse e dolori H. Medicina que halaga y amansa los dolores

Med. attocium Plin. ἀτόμιον Dioscorid. quod facit ne mulier concipiat, siue sterilitatem concilians.

Med. attrahens quod materiam ex alto foras trahendo euocat, habetque remissam discutiendi vim. ἑλχτιχόν, ἐπισπαστιχόν, ἐκιπωτιχόν Galeno. AL. Artzney die hinausz zeugt B. Medicijne die wtwærder treckt GAL. Medecine pour faire sortir la matiere ITAL. Medicina che tira & caua la materia H. Medicina que saca fuera la materia

Med. cicatricem ducens quod cute tenuive callo operit. ἐπουλωτιχόν AL. Artzney die ein Wunden schleust B. Medicijne die een wonde sluyt GAL. Emplastre pour fermer la playe ITAL. Empiastro per choider & serrar la piaga H. Emplastro para cierrar llagas

Medicamentum catharticum Celso, medicamen ventrifluum Aureliano, quod aluum deiecit χάθαρσιϛ, χαθαρτήριον ἢ χαθαρτιχόν φάρμαχον, ὑ πήλα τον Hipp. ἐλατήριον Eustat. & Polluci χενώσιμον φάρμαχον Moschopulo. AL. Artzney die purgier oder den Stulgang treibt B. Purgatie GAL. Euacuatif, purgatif ITAL. Purga, purgatione, euacuatiuo H. Purgacion

Medic. depascens quod callosam & superfluam carnem exedit & absumit, & ad naturalem modum reducit. χαθαιρετιχόν Galen. χατασταλτιχόν τῶν ὑπεραυκηθέντων Galen, νεμόμενον Hippocrat. σηπτιχόν AL. Durchfressende Artzney B. Medicijne die t'ouerwas door eet GAL. Corrosif ITAL. Medicina o onguento corrosiuo H. Emplastro para gestat la carne sobre cresciente de llaga

Med. discussorium quod exinanit, digerit, difflat per cuticulares meatus, perque halitum. διαφορητιχόν AL. Ausztreibende, oder auszleeænde Artzney B. Wtdrijuende oft verdwynende medicijne GAL. Medicine pour chasser ou resoudre le mal ITAL. Remedio per scacciare la malattia H. Remedio para sa cudir el mal

Med. diureticum quod vrinam concitat, impellit, mouet. διουρητιχόν. Gal. vrinale medicamentum Aureliano, AL. Artzney die den Harn treibt B. Remedie om te doen pissen, oft zijn water te mæcken. Remede pour faire pisser ou vriner ITAL. Rimedio chefa orinare H. Medicina que haze vrinar

Med. ecbolion est quo foetus in vtero enectus expellitur, ne puerperæ periculum cret. ἐχβόλιον Diosc. quod iuste licet.

Med. ecphracticum quod meatus corporis omnes reserat & expurgat. ἐχφραχτιχόν, ἐχχαθαρτιχόν. AL. Artzney die offnet B. Medicijne die opent ende ontsluyt alle de gætkens oft gancxkens des lijfs GAL. Medicine qui ouure tous les passages du corps ITAL. Medicina che apre tutti i meati del corpo H. Medicina que purga y abre todos los passages del cuerpo

Med. emolliens quod indurata corpora emollit, μαλαχτιχόν. AL. Linderende Artzney B. Een medicijne die sacht mæckt t'ghene dat hart was GAL. Medicine pour attendrir & mollifier ITAL. Rimedio per ammollificare H. Remedio para amollentar

Med. emplasticum quod præclusis spiraculis, natiuum calorem inhibendo netranspiret, concoquit illitum ἐμπλαστιχόν, ἐμφραχτιχόν. AL. Ein Salb so die Schweiszlocher stopffet B. Medicijne die de sweetgærkens stopt GAL. Quelque oingt pour retenir la chaleur naturelle ITAL. Onguento per ongere li pori & serrar gliene, afin ch'elcaldo naturale li rimanga H. Vnto para ontar el cuerpo y retenir assi la calor natural

Med. erugatorium quo rugæ exteruntur, & facies complanatur tentipellium Titinnio vocatur. τετάνωθρον, τετάνωμα. AL. Dasz die Runtzeln vertreibt B. Remedie om de fronsen te verdrijuen, ende dat het vel spant GAL. Medicament ostaut les rides ITAL. Onguento per lleuat via le respagriccie H. Onto para quitar las rugas

Med. exulceratorium Plin. ἑλχωτιχόν. Dioscorid. quod cutem


exulcerat. AL. Das die Haudt aufffrist oder auffzeucht B. Medicijne die t'vel op eet GAL. Medicine qui a vertu d'entamer ou vessier la peau ITAL. Medicina chefa delle vesighette sopra nella pella H. Medicina que haze las ampollas o postillas sopre el cuerpo

Med. glutinans siccans, quod cruentis admouetur. χολλητιχόν, συμφυτιχόν, τραυματιχόν, & ἔναιμον Galeno, ἀλίπαινον Celso. AL. Trucken vnnd zichendes Pflaster B. Een drooch treckende bintplæster GAL. Emplastre pour conioindre & seicher ITAL. Empiastro par redunare & seccar la piaga H. Emplastro engrudadero o pegadero

Med. hydragogum aquiducum Aureliano, quod hydropicorum aquam inanit AL. Artzney wider die Wassersucht B. Medicijne om t'water te lossen GAL. Medine bonne contre l'hydropisie ITAL. contra la hydropesia H. Remedio contra la hidropisia

Med. incarnans σαρμωτιχόν. cuius tria faciunt genera : cephalicum quod peculiariter caluariam incarnat. χεφαλιχόν catag maticum, quod reliquis fractis ossibus adhibetur, coalescant. χαταγματιχόν & emmoton, quod penicillo exceptum vulneri immittitur.ἔμμοτον, quasi penicularium dicas. AL. Artzney oder Pflaster so das Fleisch wachssen macht B. Incarnatijf GAL. Medicine incarnatiue ITAL. Incarnatiuo H. Remedio para ayuntar los huessos, o encarnar llagas

Med. obstipans obstruens, quod oscula vasorum occludit, nec per sensibilem vacuationem quidquam emittit, στεγνωτιχόν, σφιγγόν, ἀποχλειόν. AL. Stropffende Artzney B. Stoppende medicijne GAL. Medicine pour restraindre ITAL. Medicinache stoppa H. Remedio que encierra

Medicamentum præsens præsentaneum Plin. quod confestim iuuat. remedium efficax Celso, remedium singulare Plin. παιώνιον φάρμαχον Poll. πάναχεϛ. Poll. AL. Bewehrte Artzney B. Oprecht ende goede, terstont helpende medicijne GAL. Souueraio remede ITAL. Medicina presentanea, ouer' efficace & insperimentata H. Melezina que obra luego sin dilation

Med. relaxans rarefaciens, quod spiramenta corporis rarefacit, cutim relaxat, tensionem remittit. ἀραιωτιχόν, xαλαστιχόν. AL. Auszbreittende Artzney B. Wtspreedende medicijne GAL. Remede relaschant. Rimedio per allar gare H. Remedio por desatar y afloxar la materia.

Medic. repellens quod initiis fluxionum adhibetur ad repellendum. ἀποχρουστιχόν. AL. Artzney wider dem Flusz B. Wechdrijvende medicijne oft repercussijf GAL. Medicine contre le flux, ou coulement ITAL. Remedio contra al flusso H. Remedio contra el fluxo

Med. repurgans extersorium, quod sordes eluit ac tollit. ῥνπτιόνι AL. Seuberende Artzney B. Suyuerende ende spoelende medicijne GAL. Medicine qui purge ITAL. Repurgatiuo H. Remedio para se alimpiar

Medicamentum sanguinem sistens ἴxαιμον Polluci. AL. Artzney vbm. das Blut zu stellen B. T'bloetstoppende oft stelpende Medicijne GAL. Remede pour faire arrester le sang ITAL. Remedio da reprimer il sangue H. Remedio para entancar la sangre

Med. sternutatorium quod sternutamentum prolicit. πταρμιχόν. sternutamentum Plinto dicitur. AL. Artzney die das niessen bringet, nieszkraut B. Niespouder GAL. Poudre pour esternuer ITAL. Poluere o rimedio per sternutire H. Poluo o remedio por esternudar

Med. stupefaciens soporiferum, quod sensum fallit obliterando dolorem, corporemque sua fragilitate inducit. ναρχωτιχόν, χαρωτιχόν, ἱπνωτιχόν, ληθεδανόν Luciano, ληθηχήϛ Hesych. AL. Entshlaffende Artzney B. Een medicijne die de menschen tot slæp beweecht GAL. Medicine qui endort les malades ITAL. Medicina de la quale li ammalati s'addormentano H. Medicina que haze dormir

Medicata potio ποτόν, πότιμον, τιστόν Aeschylo. AL. Artzneytranck B. Medicijnen dranck, een dranck GAL. Bruuage de medecine ITAL. Potione medicinale H. Beuida o xaraue para putgar

Nodulus, nodus Caput, quod seminibus lini, altheæ, similibusque fartum & insuccatum, veruloque suffixum adhibetur ad molliendam linguæ aspredinem. χροχυφάντιον. B. Knotgen

Paracentesis Aureoliano, quasi compunctio, incisio scalpello aculeove facta, qua hydropicis paulatim aqua detrahitur. παραχέντησιϛ.

Pessus Celso quod digiti forma foeminis ab vtero affectis subiicitur. πέσσοϛ. AL. Mutter Zapflin B. Pessarie H. Cala

Philtrum Ouidio amatorium virus Plinio, amatorium poculum Cic. quale delenimentum vocat Afranius φίλτρον, ἴυγκ AL. Gehe mir nach B. Volght my næ GAL. Remede ou poison pour faire aimer ITAL. Rimedio per farse amar H. Hechizos

Phoenigmus Aureliano, Medicamentum, quo rubor excitatur, quod corpus valet papulare, (vt Aurelianus loquitur) hoc est, in vesiculas attollere, ac proinde exulcerare, idem nominat sympasma. quod ruborem facere valeat : alibi etiam vocat ruborem e sinapismo.